Un exemplar de fată deşteaptă

Ţi-a plăcut pentru că părea un exemplar de fată deşteaptă, pentru că citea şi părea că îţi înţelege haosul şi universul imperfect.

Avea ceva ce te ţinea mereu cu zâmbetul pe buze şi îţi asculta problemele. Sau cel puţin asta credea ea. Poate tu aveai pentru ea nişte zâmbete de unică folosinţă.

Ţi-a plăcut pentru că avea caracter, dar tu nu ştiai dacă să apeşi butonul REC sau STOP. Aşa că ai rămas cu mâinile în buzunar. Nu voiai să te ridici pentru una ca ea. Nu era destul sau era prea mult.

Ţi-a fost frică? Frică să nu te distrugă? Frică să nu fii un prost sau să nu fii un rege? Ea nu umblă cu jumătăţi de măsură şi tu ştii asta. Ai aşteptat să vină ea, iar când a venit, te-ai retras în anonimat.

O vrei, dar parcă nu acum. Îţi place, dar parcă lipseşte ceva. Îţi place timpul cu ea, dar parcă mai vrei timp. Naiv nehotărât, crezi că o poţi lua for granted?

Rămâi cu dimineţile singure cu aromă de cafea şi fum de ţigară. Atât ţi-a mai rămas.

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s